STUDIU. Putem combate efectele negative ale singurătății și izolării sociale prin sport și activitate fizică
După pandemia COVID-19, izolarea socială și singurătatea au devenit recunoscute internațional ca probleme de sănătate publică, echivalate cu aceleași riscuri pentru sănătate precum cele provenite de la obezitate, consum de substanțe și fumatul a până la 15 țigări pe zi. Singurătatea nu deteriorează numai bunăstarea afectivă pe moment, ci și integritatea structurală și funcțională a rețelelor cerebrale de reglare a emoțiilor, devenind factor de risc pentru tulburările de dispoziție, depresie și anxietate.
Conform unui studiu publicat în Nature recent, activitatea fizică pare o contramăsură promițătoare împotriva singurătății, aducând beneficii asupra sănătății mintale și bunăstării afective. Activitatea fizică este legată prin mecanisme neuronale de regiunile cerebrale de reglare a emoțiilor, sugerând o bază comună biologică. De exemplu, mersul pe jos într-un ritm moderat (aprox. 5 km/h), timp de aproximativ o oră, ar putea compensa complet impactul negativ al lipsei de contact social asupra bunăstării afective, într-o zi. Efectul observat a fost chiar mai mare pentru persoanele cu predispoziție la tulburări de personalitate.
Un alt studiu, publicat în Journal of the American College of Cardiology, a stabilit că beneficiile optime pentru sănătate sunt atinse după minimum 8 mii de pași (6,5 km aproximativ).
Datele au fost culese de la peste 300 de persoane din Germania, cu vârste cuprinse între 18 și 63 de ani, cu ajutorul accelerometrelor portabile și a chestionarelor psiho-afective. Mai mult, au fost analizate și imagini provenind din scanări cerebrale cu rezonanță magnetică, pentru a determina un parametru care indică riscul de tulburări de dispoziție. Au existat două intervale de înrolare a participanților – între 2014-2018 și 2019-2022, ceea ce a permis paralela între înainte și în timpul pandemiei COVID-19.
Efectele benefice ale activității fizice în atenuarea deficitului social-afectiv au fost evidente și în condiții restricționate, cum ar fi carantina și închiderea sălilor de sport, sugerând că și activitatea fizică efectuată acasă poate fi benefică.
Multiple studii au fost și sunt efectuate în continuare pentru a analiza impactul izolării sociale din timpul pandemiei COVID-19 asupra societății și individului, subliniind fenomenul de „social hunger” și modul în care acesta ne afectează sistemic nivelul de energie și percepția asupra vieții.
1 din 4 persoane declara că se simte singură în 2023, conform unui studiu citat de CNN, ceea ce a determinat Organizația Mondială a Sănătății să declare singurătatea ca fiind o amenințare la adresa sănătății globale. Deși se considera o amenințare pentru țările dezvoltate, pandemia COVID-19 a uniformizat acest efect al singurătății, cu tinerii și bătrânii fiind cei mai afectați.
Citește și:
- Izolarea socială asociată pandemiei COVID-19: efectul asupra percepției temporale și fenomenul de „social hunger”
- STUDIU. Singurătatea, asociată cu un risc mai crescut de boală cardiovasculară la pacienții cu diabet zaharat
- #SurseOficiale: Autoizolarea în timpul pandemiei COVID-19. Cum se definește și ce trebuie făcut?